Ana Oros a murit după ce a fost atacată de 20 de câini lângă Lacul Morii. În urmă cu un an, femeia a trecut prin același scenariu, însă atunci a scăpat cu viață și cu câteva răni greu de imaginat. Ana Oros obișnuia să își ascundă cicatricile, iar înainte să moară a făcut câteva mărturisiri despre ce s-a întâmplat prima dată când a fost atacată.
Tragedia de la Lacul Morii a șocat o țară întreagă de două ori, o dată în luna aprilie a anului 2022 și în urmă cu o zi, când Ana Oros a repetat același scenariu, însă cu un final tragic. Prima dată când a fost atacată de o haită de câini, femeia a rămas fără o parte de păr din cap și cu cicatrici greu de imaginat, pe care obișnuia să și le ascundă sub haine lungi și o basma. Întrebată cum a ajuns în această situație, Ana a făcut atunci niște mărturisiri de-a dreptul terifiante.
Un apropiat a dezvăluit de ce obișnuia să meargă Ana Oros atât de des la Lacul Morii, pe care unii îl numesc acum „Lacul Morții”.
„Adunai saci de gunoaie de pe câmpul de la Lacul Morii si asta ti-a fost multumirea orasului si primarilor… Poate acum in ceasul 25 vor face autoritatiile ceva daca la primul semn nu au facut nimic… Te-ai sacrificat sa nu mai moara, poate, copii… Iarta-ne, caci suntem toti vinovati de nepasare”, a scris o persoană într-un comentariu, pe pagina Anei Oros de Facebook.
Tot pe Facebook, o altă persoană a spus că a întâlnit-o pe Ana cu puțin îninate să moară. A descris starea ei de spirit.
„M-am întâlnit cu ea cu 10-15 min înainte, am stat vreo 5 minute de vorba, am văzut că a coborât de pe dig, am crezut că merge spre casă, pe drumul de piatră de lângă dig, am refuzat să cred că se duce iar pe câmp. Arăta foarte bine și deborda de energie, plină de zâmbet, ca de fiecare data… Odihneste-te in pace, Ana! (o să încerc să las brațele mai jos (cum mereu îmi spuneai) când voi alerga pe langa zona aia nenorocita. 😢�)”.
„Era o fată devotată, te ungeai la rană cu ea! Era o prezență constantă la competițiile organizate de noi, la acțiunile de ecologizare montană, peste tot cu zâmbetul pe buze, gata să ofere sprijin… Iubea drumețiile, alergarea, natura”, a spus și Robert Mureșan, președintele Asociației Alpin Club Pro-Mont
Mărturisirile terifiante ale Anei Oros înainte să moară
Ana Oros a rămas în amintirea tuturor celor care au cunoscut-o, unii apropiați de-ai ei, colegi de la clubul de alpinism din care făcea parte, sau oameni cu care a descoperit că împarte aceeași pasiune. După atacul din aprilie 2022, de când a rămas cu răni și cicatrici care îi acopereau o mare parte din corp, Ana nu reușea să treacă neobservată pe lângă cei care nu știau prin ce a trecut.
Din acest motiv, fiind vizibil faptul că încerca să își ascundă cicatricile făcute de mușcăturile câinilor, Ana era nevoită să își spună povestea de fiecare dată când era întrebată. Acest lucru s-a întâmplat și când s-a întâlnit cu Loredana Diacu, pe care atunci a cunoscut-o și au decis să facă mișcare prin natură împreună.
Întâmplarea s-a petrecut în luna august a anului 2022, când temperaturile de afară erau mult prea crescute pentru hainele cu care Ana era îmbrăcată. Loredana a fost curioasă să știe de ce are acele cicatrici grave, astfel că femeia nu a ezitat și a dezvăluit prin ce a trecut. Astfel, în urma tragediei, acum Loredana și-a amintit de relatările Anei, pe care le-a dezvăluit pe pagina ei de Facebook.
”M-au muscat cainii, m-au atacat pe Lacul Morii, am avut noroc ca m-au scos doi biciclisti care treceau pe acolo din mainile lor. Ma doborasera la pamant, ma muscau de peste tot, ii simteam cu dintii infipti in capul meu tragand… cu dintii infipti si in picioare, maini”, a i-a mărturisit Ana Loredanei Diacu, în luna august.
Ana Oros avea o viață activă
Ana Oros era o femeie activă, care a reușit să își continuie pasiunile și după atacul câinilor din aprilie. Făcea voluntariat, lucra la Primăria Sectorului 6 și era membră a unui club de alpinism, numit Aplin Club Pro-Mont.
Pe lângă asta, femeia în vârstă de 44 de ani avea un băiețel, care o făcea fericită în fiecare zi. Acum, fiul său a rămas fără mamă și trece printr-o suferință nemărginită alături de cei care au iubit-o și apreciat-o.
