Cutremur puternic în România, resimțit în Oltenia, București și Cluj-Napoca. Seismul a avut 5.7 grade, fiind considerat semnificativ.
În ziua de 14.02.2023, 15:16:53 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.7, la adâncimea de 6,2 km. Cutremurul a fost urmat de două replici cu magnitudine de 3,4 şi, respectiv, 3,5.
De pe primăria Tg. Jiu au căzut mai multe coşuri de fum
Cutremurul s-a produs la 102km NV de Craiova, 120km SV de Sibiu, 146km V de Pitesti, 161km SE de Timisoara, 183km SE de Arad, 195km S de Cluj-Napoca, 204km E de Belgrade, 208km E de Zemun, 212km NE de Nis, 212km V de Brasov.
Purtătorul de cuvânt al ISU Gorj a declarat că s-a primit un singur apel la 112 în urma cutremurului de marţi, aceasta spunând că i s-au desprins mai multe piese de mobilier din casă.
“Cutremurul de marţi a fost mult mai puternic decat cel de luni, cred ca are indice mult mai ridicat decat cel de ieri. Din pacate, inclusiv in primarie sunt anumite prejudicii, au căzut coşuri de pe clădirea Primariei, pe maşini din interiorul curţii primariei”, a declarat primarul municipiului Târgu Jiu, la Digi 24.
Conform imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, oamenii au ieşit speriaţi din Mall-ul din Târgu Jiu. De asemenea, de pe mai multe case din oraş au căzut ţiglele şi tencuiala.
Subunitățile ISU Dolg, Olt şi Gorj au fost trimise imediat pe teren, în recunoaştere, pentru a verifica starea post-cutremur a clădirilor. Purtătoarea de cuvânt a ISU Mehedinţi a declarat că s-au primit două apeluri la 112 după seism, unul din Baia de Aramă, celălalt din Drobeta Turnu Severin.
Cutremurul de marţi s-a produs la mai puţin de 24 de ore după unul cu magnitudinea 5,2, produs tot în Oltenia. Potrivit specialiștilor, cutremurele din judeţul Gorj sunt foarte rare, cu o frecvenţă de 5-10 ani şi magnitudini de 4-4,5, însă ultimele evenimente au infirmat aşteptările experţilor.
Vorbind despre seismicitatea județului Gorj, geologul Ilie Huică explica într-una din lucrările sale: “În urma presiunilor enorme exercitate de masa Cristalinului Getic precum şi de masa Pânzei de Schela-Viezuroi, sedimentarul Autohtonului Danubian a suferit o încreţire intensă, luând naştere strânse anticlinale şi sinclinale uneori asimetrice, falii longitudinale est-vest şi falii transversale nord-sud, care au fost detectate prin cercetările geologice şi seismice în arealul judeţului Gorj”.
De asemenea, el a făcut şi o legătură între cutremurele din Vrancea şi cele din Gorj. “Undele seismice care pornesc de la focarul din Vrancea ajung şi pe teritoriul judeţului Gorj însă mult atenuate atât datorită distanţei mari cât şi faptului că energia cinetică transmisă este reţinută într-o mare măsură de rocile neozoice afânate ale Depresiunii Getice, în afară de cazul dacă această energie nu este canalizată de falii de mare adâncime, pe traseele cărora puterea cutremurului poate ajunge la sute de km distanţă“, a constatat geologul.
